Sărăcia se extinde în Republica Moldova: factorii care lovesc cel mai mult în veniturile populației și măsurile necesare pentru prevenirea unui dezastru social

Presedintele FNSAA „Agroindsind” dl Vasile Mamaliga a participat ieri la dezbaterile legate de sărăcie și impactul acesteia asupra populațieiCriza energetică, criza regională provocată de războiul din Ucraina și creșterea prețurilor afectează profund Republica Moldova, iar veniturile oamenilor – salarii, pensii, alocații, bani trimiși din străinătate – sunt afectate de inflația galopantă. Impactul este cu atât mai puternic, cu cât cheltuielile de bază, cele alimentare, constituiau deja în medie în jur de 40% din venituri, ceea ce face ca scumpirile semnificative la alimente și utilități să se simtă puternic în bugetele familiilor. Ce salarii sunt în economia reală, cum se descurcă oamenii, ce înseamnă capitalul social, cum e influențată demografia sau rata migrației, despre toate acestea s-a discutat joi 23 iunie la IDIS Viitorul, pe platforma Agendei Naționale de Business. A fost o primă dezbatere legată de sărăcie și impactul acesteia asupra populației, dezbatere la care au participat reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, ai sectorului de business, ai mediului academic și experți ai IDIS Viitorul.

Directorul executiv CBS – AXA, Ion Jigău, a vorbit despre cele 5 tipuri de capital ale unei țări și a subliniat importanța capitalului social în dezvoltarea economică a țării. Prin argumentele prezentate, el a demonstrat legătura directă reducerea veniturilor populației ca urmare a inflației și pierderea încrederii în autoritățile statului.

Expertul ANB / IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a făcut o trecere în revistă a veniturilor populației, care arată că în 2022, acestea vor fi cu 13% mai mici decât anul trecut, din cauza creșterii prețurilor. El a remarcat că situația e cu atât mai gravă cu cât până acum moldovenii cheltuiau pe hrană în jur de 40% din venituri, iar inflația va duce și mai sus acest procent. Șocul va fi cu atât mai mare, cu cât scumpirile au afectat și resursele energetice.

Reprezentantul Agroindsind, Vasile Mămăligă, a atras atenția că în agricultură salariul mediu este de 65% din salariul mediu la nivel național și a vorbit despre neajunsurile legii zilierilor, în special pe partea de reglementare a anilor de stagiu de cotizare.

Reprezentantul Patronatului din Construcții, Ion Stratulat, a ridicat problema legislației deficitare, care îngreunează activitatea, și a atras atenția că veniturile la buget vor crește doar dacă sunt respectate regulile de către toți cei vizați, agenți economici și autorități. Reprezentantul patronatului a subliniat că din păcate, la toate discuțiile cu autoritățile, atât la nivel de Guvern cât și de Parlament, cei de la patronate sunt doar ascultați, dar niciodată auziți.

Edvard Bulgac, din partea APPA Ungheni, a comparat societatea din Moldova cu un stup, în care fiecare are rolul său bine determinat și de care ceilalți trebuie să țină cont. El a vorbit și despre situația actuală de pe piața cerealelor, în condițiile în care pe plan extern prețurile au crescut, în timp ce în țară prețurile sunt menținute la nivel scăzut, iar exporturile sunt blocate sau se fac cu dificultate în lipsa transportului, ceea ce afectează veniturile celor care lucrează în agricultură.

Dorina Roșca de la American University of Moldova a atras atenția asupra faptului că politicile sociale trebuie corelate cu cele economice, astfel încât să fie promovată crearea de noi locuri de muncă generatoare de taxe și impozite și mai puțin asistența socială pentru populația activă.

Iar Mariana Iațco, de la USM, a vorbit despre corelația dintre salarizare și productivitatea muncii, în sensul în care veniturile nu pot fi crescute într-un ritm mai rapid decât majorarea productivității. La fel, creșterea pensiilor nu poate fi făcută fără majorarea populației active, în condițiile în care migrația afectează în special tineretul – populația activă.

Valeriu Sainsus, de la ASEM, a pus în discuție aspectul legat de discrepanța uriașă de venituri între Chișinău, restul mediului urban și cel rural. În special când vine vorba de pensii, mediul rural e dezavantajat, pensiile din mediul rural fiind mult mai mici, iar 60% dintre pensionarii din agricultură nu ajung nici măcar la pensia minimă.

Expertul ANB / IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a remarcat faptul că dialogul social e foarte important și că întărirea legislației va duce la creșterea capitalului social și îmbunătățirea celui uman.

A fost o primă dezbatere dedicată sărăciei și impactului inflației asupra populației. IDIS ”Viitorul” își propune să continue seria acestor dezbateri la care să discute și politicile adoptate de autorități, gradul de eficacitate al acestora, precum și alte propuneri și soluții pentru ameliorarea situației.

Sector informare/comunicare

Вы можете оставить комментарий, или ссылку на Ваш сайт.

Lasă un comentariu